Giurgiu
MUNICIPIUL GIURGIU
Giurgiu se situeaza in extremitatea sudica a Romaniei, pe malul stang al Dunarii, intr-o zona mlastinoasa, la 65 km sud de capitala Bucureşti, formand o Euroregiune cu orasul vecin, bulgar, Russe.
Orasul se intinde atat in Campia Burnazului cat si in Lunca Dunarii, solul fiind nisipos. Amplasat la intersectia coridorului Pan-European 9 fluvial si coridorul Pan-European 7 auto.
Cele mai vechi marturii ale unei asezari omenesti in arealul Giurgiului dateaza din Mezolitic (mileniile 10-7 i.Hr). Dupa cum atesta cercetarile arheologice, zona Giurgiului a fost dens populata in perioada daca (secolul I i.Hr). Se presupune ca in apropiere era localizata capitala lui Burebista, la Popeşti, pe raul Argeş. Imparatul roman Iustinian (483-565) a construit aici oraşul Theodorapolis.
S-a propagat ipoteza ca orasul Giurigiu ar fi fost fondat de genovezi si numit dupa sfantul protector al Genovei (San Giorgio). Aceasta credinta aparuta in secolul al XIX-lea, desi larg difuzata, a fost respinsa ulterior de specialisti si ea nu mai constituie astazi o ipoteza de lucru valabila.
Prima mentiune sigura a cetatii Giurgiu este în documentul Codex Latinus Parisinus de la inceputul secolului al XV-lea, sub forma Zorio. Mentiunea alaturată: "loc pustiu" sugereaza distrugerea cetătii in timpul campaniei otomane din 1394 impotriva lui Mircea cel Batran.
Prima cale ferata din Regatul Romaniei a fost construita intre Bucuresti si Giurgiu, statia de la Giurgiu fiind inaugurata la 1 noiembrie 1869. Pana la instaurarea regimului comunist in Romania a fost resedinta judetului Vlasca.
Conform recensamantului din 2002, populatia Giurgiului era de 69.345 locuitori, dintre care: Romani: 66,241; Maghiari: 40; Romi (Tigani): 2,964.
Personalitati legate de Giurgiu:
Tudor Vianu (1898-1964), critic, istoric literar, poet, filosof si traducator.
Ioan A. Bassarabescu (1870-1952), scriitor, membru corespondent al Academiei Române.
JUDETUL GIURGIU
Cele mai vechi marturii ale unei asezari omenesti in arealul Giurgiului datează din Mezolitic (mileniile 10-7 i.Hr). Dupa cum atesta cercetările arheologice, zona Giurgiului a fost dens populata in perioada daca (secolul I i.Hr). Se presupune ca in apropiere era localizată capitala lui Burebista, la Popeşti, pe râul Argeş. Imparatul roman Iustinian (483-565) a construit aici oraşul Theodorapolis. Conform rezultatelor recensamantului populatiei si al locuintelor din 18 martie 2002, populatia stabila a judetului Giurgiu, este de 297.859 persoane. Din totalul populatiei, 88.537 persoane locuiesc in mediul urban (29,72%) şi 209.322 persoane locuiesc in mediul rural (70,27%).
Densitatea populatiei judetului este de 84,5 locuitori/kmp.
Potrivit liberei declaratii a persoanelor recenzate, 96,03% din populatia judetului sunt romani, 3,89% sunt rromi, iar 0,08% sunt alte etnii.
Dupa religie populatia este preponderent ortodoxa (98,5%).
Judetul se afla in sud-estul Romaniei, la granita cu Bulgaria, in cadrul marii unitati geografice numita Campia Romana.
Are o suprafata de 3.526 km2 si se invecineaza la Est cu judeţul Calarasi, la Vest cu judetul Teleorman, la Nord-Est cu municipiul Bucureşti, la Nord cu judetul Dambovita, la Nord-Vest cu judetul Arges, iar la Sud, pe o lungime de 72 km, fluviul Dunărea il desparte de Bulgaria.
Din punct de vedere teritorial-administrativ, judetul Giurgiu cuprinde municipiul Giurgiu, orasul Bolintin-Vale, orasul Mihailesti si 51 de comune cu 166 sate. El face parte din cele 7 judete care alcatuiesc Regiunea Sud Muntenia.
Aici se gasesc vietuitoarele specifice zonei de stepa si silvostepa precum orbetele, prepelita, ciocarlia, potarnichea, turturica, soparla, gusterul, greieri, lacuste, iepuri, dihorul, soarecele de camp, popandau, dropia, vulpea, rate, gaste, berze, lisite, cocostarci, vidra, nurca, stiuca, platica, somn, caras, crap, biban, caracuda, rosioara.
Locuri de vizitat:
Situl arheologic "Malul ROsu", Insula Mocanu (vegetatie seculara), Strada Tabiei - ruinele fortificatiei Tabiei, Biserica Smarda, Catedrala Adormirea Maicii Domnului, Strada Garii, Gara centrala (prima gara din Tara Romaneasca), Turnul Ceasornicului, Biserica Greco-Catolica (pictata de pictorul national Tatarascu), Biserica Catolica, Centru cultural Ion Vinea, Ateneul, Schitul Sf. Nicolae, Gradina Alei (printre primele gradini publice realizate in Romania), Ruinele cetatii medievale, Podul Bizetz - primul pod in curba din Europa, Portul Ramadan, Canalul Cama (Florilor sau Sf. Gheorghe), Gara Giurgiu Sud, Gara fluviala, Capitania portului, Portul Giurgiu si faleza, Ruinele combinatului chimic, Teatrul valah, Muzeul de Istorie, Galeria de Arte, parcurile din oras: Mihai Viteazul cu fantana arteziana, Aleei cu numeroasele statui ale eroilor din razboi si a lui Mihai Eminescu; statuile din oras: Vlad Tepes, Zeita Diana, Zeul Apolo, statuia Libertatii, monumentele eroilor; cetatea lui Mircea cel Batran, casele memoriale, turnul ceasornicului.
In imprejurări:
Manastirea Comana, Lacul Comana, Biserica din satul Bila, Conacul de la Herasti, Muzeul de la Calugareni, rezervatia de bujori. Desi o regiune tipic de campie, care s-ar parea ca nu este inzestrata din punct de vedere turistic, judetul Giurgiu dispune totusi de un potential turistic important si variat.